- constrấnge
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. constrấng
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
constrấnge
Look at other dictionaries:
constrânge — CONSTRẤNGE, constrấng, vb. III. tranz. A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l ar face de bunăvoie; a forţa, a obliga; a soma. [Perf. s. constrânsei, part. constrâns] – Con1 + strânge (după fr. contraindre). cf. lat. c o n s t r i n g e r… … Dicționar Român
forţa — FORŢÁ, forţez, vb. I. tranz. 1. A determina cu forţa pe cineva la ceva; a sili, a constrânge, a obliga. ♦ refl. A şi da osteneala, a se strădui, a face un efort. 2. A mânui cu violenţă un mecanism, o închizătoare etc., deteriorându le din… … Dicționar Român
obliga — OBLIGÁ, oblíg, vb. I. 1. tranz. A constrânge, a sili (pe cineva la ceva); a impune. 2. tranz. şi refl. A (se) îndatora. 3. refl. A se angaja, a şi lua o sarcină, o răspundere. – Din lat. obligare, fr. obliger. Trimis de ana zecheru, 30.04.2004.… … Dicționar Român
coercitiv — COERCITÍV, Ă, coercitivi, e, adj. (livr.) Care are puterea, dreptul de a constrânge. – Din fr. coercitif. Trimis de IoanSoleriu, 12.08.2004. Sursa: DEX 98 COERCITÍV adj. (jur.) constrângător. (Mă suri coercitiv.) Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
constrângere — CONSTRẤNGERE, constrângeri, s.f. Acţiunea de a constrânge şi rezultatul ei; silire, obligare, forţare, somare. ♦ Asprime, rigoare. – v. constrânge. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONSTRÂNGERE s. 1. forţare, obligare, silire,… … Dicționar Român
constrângător — CONSTRÂNGĂTÓR, OÁRE, constrângători, oare, adj. Care constrânge. – Constrânge + suf. ător. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONSTRÂNGĂTÓR adj. v. coercitiv. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime constrângătór adj. →… … Dicționar Român
impune — IMPÚNE, impún, vb. III. 1. tranz. A face ca o idee, o măsură, o directivă etc. să fie acceptate şi urmate; a face necesară îndeplinirea unei acţiuni; a constrânge pe cineva să accepte, să facă ceva; a obliga. 2. intranz. A insufla cuiva respect,… … Dicționar Român
sili — SILÍ, silésc, vb. IV. 1. tranz. A obliga (prin violenţă) pe cineva să facă ceva; a constrânge, a forţa. ♦ A determina, a convinge, a îndupleca. 2. intranz. şi refl. A da zor, a se grăbi. ♢ tranz. fact. Începu să silească vitele. 3. refl. şi… … Dicționar Român
violenta — VIOLENTÁ, violentez, vb. I. tranz. (livr.) A comite un act de violenţă; a constrânge, a sili, a forţa. [pr.: vi o ] – Din fr. violenter. Trimis de oprocopiuc, 01.04.2004. Sursa: DEX 98 VIOLENTÁ vb. v. constrânge, face, forţa, obliga, sili … Dicționar Român
condamna — CONDAMNÁ, condámn, vb. I. tranz. 1. A osândi printr o sentinţă judecătorească, a pronunţa o condamnare. 2. A şi exprima dezaprobarea în legătură cu un fapt sau cu o persoană; a învinui, a blama, a ponegri, a veşteji. 3. A considera un bolnav… … Dicționar Român
